Într-o zi vine viitura și-ți mătură curtea casei părintești, aduce din deal mizeriile altora și ți le proiectează pe toți pereții.
Într-altă zi, în timp ce tu nici nu ești acasă pentru că te zbați să te despăgubească asigurătorul pe care l-ai tot plătit, undeva într-altă parte te inundă vecinul de deasupra și-ți distruge tavanul băii. Sigur, poluatorul plătește. Dar stai mult și bine după el. Plus că, mno, nu de aia ai plătit rate la asigurător?
Într-o cu totul altă zi, pe când primii doi asigurători te întorc pe toate părțile cu hârtiile și își bat joc cu niște oferte de despăgubire pentru care nici un cerșetor ucenic n-ar ieși din casă, e rândul tău să o inunzi pe vecina de dedesubt.
Din iunie completăm formulare. Altele. Uneori aceleași. Pentru că pitong.
Toate orele acelea pierdute în care, în loc să te odihnești după muncă, te-ai enervat înainte de a te întoarce la muncă. Toate orele acelea în care strângeam destui bani pentru a repara pe cont propriu ce era de reparat.
Nu știu cum o să arhivați voi 2020 dar la mine va fi anul asigurărilor de locuințe. Dacă-l mai aud pe Guda cum le laudă la televizor, am să-i bag contractele undeva.
Și prost ăla care și-o mai arunca vreodată banii pentru o asigurare de locuință.
DOSAR CU SINE 